România mea este ţara la răscruce de vânturi, spre soare-răsare, dincolo de imensul ocean… Este ţara mea de dor, la care doar gândind, în suflet mă înfior, căci cu mulţi ani în urmă, eram nevoit s-o părăsesc, fără să ştiu, dacă vreodată, o voi mai revedea…
Şi am luat cu mine, în sufletul meu, imaginea ţării mele, ca o Doamnă frumosă îmbrăcată în podoabe alese, dăruite de Creatorul cerului şi al pământului, în caierul veşniciei, cu mii de ani în urmă… Am luat cu mine o ţară ce o port, ca o floare ce o îngrijesc; şi o am în sufletul meu, în culorile sfinte de curcubeu tricolor, ca să nu uit că am trăit Acasă o felie de viaţă cu ai mei… Am luat cu mine de-acasă o ţară în primăvară mereu… ţara mea de-aici – de printre străini – este limba română, dăruită şi mie de Dumnezeu, ca să>>>continuarea aici>>>
PROF. DUMITRU BUHAI
